RÂURI ȘI LACURI
Apa modelează peisajele noastre, luând forma râurilor, a lacurilor și a diferitelor tipuri de zone umede, fiecare dintre acestea oferind habitate pentru multe specii unice de plante și de animale. De exemplu, apele curgătoare din râuri și cele stătătoare din lacuri găzduiesc diferite tipuri de specii caracteristice care sunt adaptate la aceste condiții.
Ecosistemele de apă dulce – spre deosebire de ecosistemele marine și de coastă influențate de apa sărată – joacă un rol major în viața noastră de zi cu zi: sunt o sursă de apă potabilă și de hrană și oferă posibilitatea transportului; acestea limitează inundațiile și secetele; susțin agricultura și purifică apa și oferă medii recreative și educaționale importante.
Cu toate acestea, râurile și lacurile noastre sunt supuse unor numeroase amenințări, inclusiv poluarea și construcția de lacuri de acumulare și baraje. Barajele, în special, împiedică mișcarea peștilor și modifică habitatul multor specii care trăiesc în râuri.
Multe habitate de apă dulce și speciile caracteristice acestora sunt protejate prin Directivele UE privind natura, un cadru legal care este transpus în legislația națională de către toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene.
RÂURI ȘI LACURI
Apa modelează peisajele noastre, luând forma râurilor, a lacurilor și a diferitelor tipuri de zone umede, fiecare dintre acestea oferind habitate pentru multe specii unice de plante și de animale. De exemplu, apele curgătoare din râuri și cele stătătoare din lacuri găzduiesc diferite tipuri de specii caracteristice care sunt adaptate la aceste condiții.
Ecosistemele de apă dulce – spre deosebire de ecosistemele marine și de coastă influențate de apa sărată – joacă un rol major în viața noastră de zi cu zi: sunt o sursă de apă potabilă și de hrană și oferă posibilitatea transportului; acestea limitează inundațiile și secetele; susțin agricultura și purifică apa și oferă medii recreative și educaționale importante.
Cu toate acestea, râurile și lacurile noastre sunt supuse unor numeroase amenințări, inclusiv poluarea și construcția de lacuri de acumulare și baraje. Barajele, în special, împiedică mișcarea peștilor și modifică habitatul multor specii care trăiesc în râuri.
Multe habitate de apă dulce și speciile caracteristice acestora sunt protejate prin Directivele UE privind natura, un cadru legal care este transpus în legislația națională de către toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene.

HABITATE DE APĂ DULCE
Habitatele de apă dulce din Europa variază considerabil, în funcție de climă și de geologie. Corpurile de apă permanente care există pe tot parcursul anului sunt concentrate în principal în părțile de nord și în regiunile atlantice ale Europei, în timp ce corpurile de apă temporare, care sunt prezente doar în anumite perioade ale anului sunt mai caracteristice zonei climatice mediteraneene. În total, 20 de tipuri diferite de habitate de apă dulce sunt protejate în UE.
Râuri
Râurile găzduiesc o mare diversitate de tipuri de habitate, dintre care 10 sunt protejate în UE. Habitatele râurilor protejate variază de la râuri boreale (nordice) cu apă rece și râuri alpine de înălțime, până la râuri cu albii extinse de pietriș și cursuri de apă cu vegetație scufundată sau plutitoare.
Pădurile riverane sunt păduri care cresc pe lângă râuri. În Europa, astfel de păduri pot fi alcătuite din diferite specii de arbori și arbuști precum salcia, arinul, ulmul, frasinul și tamarisca, în funcție de zonă, precum și petice și desișuri de oleandru. Aceste păduri oferă hrană, adăpost și coridoare de migrație valoroase atât pentru speciile acvatice, cât și pentru cele terestre.
HABITATE DE APĂ DULCE
Habitatele de apă dulce din Europa variază considerabil, în funcție de climă și de geologie. Corpurile de apă permanente care există pe tot parcursul anului sunt concentrate în principal în părțile de nord și în regiunile atlantice ale Europei, în timp ce corpurile de apă temporare, care sunt prezente doar în anumite perioade ale anului sunt mai caracteristice zonei climatice mediteraneene. În total, 20 de tipuri diferite de habitate de apă dulce sunt protejate în UE.
Râuri
Râurile găzduiesc o mare diversitate de tipuri de habitate, dintre care 10 sunt protejate în UE. Habitatele râurilor protejate variază de la râuri boreale (nordice) cu apă rece și râuri alpine de înălțime, până la râuri cu albii extinse de pietriș și cursuri de apă cu vegetație scufundată sau plutitoare.
Pădurile riverane sunt păduri care cresc pe lângă râuri. În Europa, astfel de păduri pot fi alcătuite din diferite specii de arbori și arbuști precum salcia, arinul, ulmul, frasinul și tamarisca, în funcție de zonă, precum și petice și desișuri de oleandru. Aceste păduri oferă hrană, adăpost și coridoare de migrație valoroase atât pentru speciile acvatice, cât și pentru cele terestre.
LACURI, LAGUNE ȘI IAZURI
Lacurile, lagunele și iazurile sunt habitate de apă stătătoare care găzduiesc și care sunt folosite de multe specii terestre și acvatice diferite. Prin Directiva UE privind habitatele sunt protejate 10 tipuri de lacuri și iazuri. Acestea variază de la lacuri mari și adânci până la lagune puțin adânci și iazuri temporare.
Lacurile, lagunele și iazurile găzduiesc, de obicei, o biodiversitate locală unică și adăpostesc multe specii diferite de plante și animale care s-au adaptat la apele stătătoare, inclusiv broscarița, lintița, algele înstelate, libelule, zigoptere, somni (de exemplu, Silurus aristotelis) și broasca țestoasă europeană de baltă (Emys orbiculatis). Acestea reprezintă, de asemenea, habitate de reproducere pentru amfibieni precum buhaiul de baltă cu burta galbenă (Bombina variegata) și tritonul cu creastă (Triturus cristatus). Lacurile și iazurile sunt, de asemenea, habitate esențiale pentru păsări, mai ales ca popasuri în timpul migrației.
LACURI, LAGUNE ȘI IAZURI
Lacurile, lagunele și iazurile sunt habitate de apă stătătoare care găzduiesc și care sunt folosite de multe specii terestre și acvatice diferite. Prin Directiva UE privind habitatele sunt protejate 10 tipuri de lacuri și iazuri. Acestea variază de la lacuri mari și adânci până la lagune puțin adânci și iazuri temporare.
Lacurile, lagunele și iazurile găzduiesc, de obicei, o biodiversitate locală unică și adăpostesc multe specii diferite de plante și animale care s-au adaptat la apele stătătoare, inclusiv broscarița, lintița, algele înstelate, libelule, zigoptere, somni (de exemplu, Silurus aristotelis) și broasca țestoasă europeană de baltă (Emys orbiculatis). Acestea reprezintă, de asemenea, habitate de reproducere pentru amfibieni precum buhaiul de baltă cu burta galbenă (Bombina variegata) și tritonul cu creastă (Triturus cristatus). Lacurile și iazurile sunt, de asemenea, habitate esențiale pentru păsări, mai ales ca popasuri în timpul migrației.
FLORA ȘI FAUNA SĂLBATICĂ DE APĂ DULCE
Apele interioare ale Europei se laudă nu numai cu sute de specii de plante acvatice și pești, ci și cu o varietate distinctă de nevertebrate, amfibieni, mamifere și păsări care depind de aceste ape pe parcursul ciclului lor de viață. Cantitatea de substanțe nutritive și de minerale din apă este un factor important în stabilirea speciilor care trăiesc sau frecventează aceste habitate de apă dulce.
Păsările de apă, inclusiv rațele, gâștele, lebedele, stârcii, flamingo și cocorii depind de zonele cu apă dulce pentru hrănire, reproducere și odihnă. Multe păsări de apă din Europa sunt migratoare, cum ar fi stârcul roșu (Ardea purpurea) care se reproduce în centrul și sudul Europei, dar iernează în Africa tropicală.
Flamingoul roșu (Phoenicopterurs ruber) se reproduce, de asemenea, în UE. Aproximativ 60 % din populația de flamingo roșu se găsește în zonele umede de coastă din regiunea mediteraneeană, iar importante colonii de reproducere se găsesc în regiunea Camargue din Franța și în sudul Spaniei. Flamingoul roșu se deplasează între zonele umede din sudul Europei și Africa de Nord, aceasta din urmă fiind un loc important pentru iernat și o „pepinieră” pentru flamingo tineri din Europa.
FLORA ȘI FAUNA SĂLBATICĂ DE APĂ DULCE
Apele interioare ale Europei se laudă nu numai cu sute de specii de plante acvatice și pești, ci și cu o varietate distinctă de nevertebrate, amfibieni, mamifere și păsări care depind de aceste ape pe parcursul ciclului lor de viață. Cantitatea de substanțe nutritive și de minerale din apă este un factor important în stabilirea speciilor care trăiesc sau frecventează aceste habitate de apă dulce.
Păsările de apă, inclusiv rațele, gâștele, lebedele, stârcii, flamingo și cocorii depind de zonele cu apă dulce pentru hrănire, reproducere și odihnă. Multe păsări de apă din Europa sunt migratoare, cum ar fi stârcul roșu (Ardea purpurea) care se reproduce în centrul și sudul Europei, dar iernează în Africa tropicală.
Flamingoul roșu (Phoenicopterurs ruber) se reproduce, de asemenea, în UE. Aproximativ 60 % din populația de flamingo roșu se găsește în zonele umede de coastă din regiunea mediteraneeană, iar importante colonii de reproducere se găsesc în regiunea Camargue din Franța și în sudul Spaniei. Flamingoul roșu se deplasează între zonele umede din sudul Europei și Africa de Nord, aceasta din urmă fiind un loc important pentru iernat și o „pepinieră” pentru flamingo tineri din Europa.
MAMIFERE ACVATICE
Râurile și lacurile din Europa găzduiesc, de asemenea, mai multe specii de mamifere, precum vidra eurasiatică (Lutra lutra), castorul european (Castor fiber) și nurca europeană (Mustela lutreola).
Populația vestică de nurci europene a scăzut serios de la mijlocul secolului al XIX-lea. Specia chiar a dispărut din unele părți ale Europei Centrale din cauza modificării sau pierderii habitatelor sale de râu și, de asemenea, a concurenței cu nurca americană.
Un alt mamifer acvatic rar, desmanul de Pirinei (Galemys pyrenaicus), se găsește doar în sudul Europei (Franța, Spania și Portugalia). Deși desmanul preferă pâraiele rapide de munte, se găsește ocazional și în corpurile de apă cu curgere lentă, cum ar fi canale, lacuri și mlaștini. Din păcate, populațiile de desmani au scăzut sau chiar au dispărut, în unele zone.
MAMIFERE ACVATICE
Râurile și lacurile din Europa găzduiesc, de asemenea, mai multe specii de mamifere, precum vidra eurasiatică (Lutra lutra), castorul european (Castor fiber) și nurca europeană (Mustela lutreola).
Populația vestică de nurci europene a scăzut serios de la mijlocul secolului al XIX-lea. Specia chiar a dispărut din unele părți ale Europei Centrale din cauza modificării sau pierderii habitatelor sale de râu și, de asemenea, a concurenței cu nurca americană.
Un alt mamifer acvatic rar, desmanul de Pirinei (Galemys pyrenaicus), se găsește doar în sudul Europei (Franța, Spania și Portugalia). Deși desmanul preferă pâraiele rapide de munte, se găsește ocazional și în corpurile de apă cu curgere lentă, cum ar fi canale, lacuri și mlaștini. Din păcate, populațiile de desmani au scăzut sau chiar au dispărut, în unele zone.
PEȘTI EUROPENI DE APĂ DULCE
Râurile europene adăpostesc peste 70 de specii de pești care sunt protejate de Directiva UE privind habitatele. Unele dintre ele sunt endemice (sunt întâlnite doar în anumite râuri europene), precum Zingel asper sau fusar (Zingel asper) și aspretele (Romanichthys valsanicola), care se găsește numai în bazinul râului Argeș, în România.
Unele specii de pești călătoresc pe distanțe mari. Somonii, de exemplu, sunt bine-cunoscuți pentru migrațiile lor lungi în amonte, de la mare la râuri cu apă dulce, unde se reproduc. Somonul de Dunăre (Hucho hucho), o specie amenințată, și Somonul de Atlantic (Salmo salar) sunt ambele protejate prin Directiva privind habitatele.
PEȘTI EUROPENI DE APĂ DULCE
Râurile europene adăpostesc peste 70 de specii de pești care sunt protejate de Directiva UE privind habitatele. Unele dintre ele sunt endemice (sunt întâlnite doar în anumite râuri europene), precum Zingel asper sau fusar (Zingel asper) și aspretele (Romanichthys valsanicola), care se găsește numai în bazinul râului Argeș, în România.
Unele specii de pești călătoresc pe distanțe mari. Somonii, de exemplu, sunt bine-cunoscuți pentru migrațiile lor lungi în amonte, de la mare la râuri cu apă dulce, unde se reproduc. Somonul de Dunăre (Hucho hucho), o specie amenințată, și Somonul de Atlantic (Salmo salar) sunt ambele protejate prin Directiva privind habitatele.
CE FACE UE PENTRU A NE PROTEJA RÂURILE ȘI LACURILE?
Pe lângă Directivele UE privind natura, care protejează speciile și habitatele de apă dulce pe cale de dispariție, Directiva-cadru a UE în domeniul apei (DCA) – adoptată în anul 2000 – se concentrează pe îmbunătățirea stării tuturor apelor de suprafață și a apelor subterane din UE.
Strategia UE pentru biodiversitatea pentru 2030 a stabilit recent țelul de refacere la starea de curgere liberă a cel puțin 25.000 de kilometri de râuri din UE, până în 2030.
Sistemul european de Informații privind apa (WISE Freshwater) oferă informații și date cu privire la starea râurilor, a lacurilor și a apelor subterane din Europa, la presiunile care le afectează și la măsurile și acțiunile întreprinse pentru protejarea mediului acvatic.
The Biodiversity information system for Europe is a partnership between
the European Commission and the European Environment Agency.