PĂDURI
Pădurile reprezintă unul dintre ecosistemele cele mai bogate în specii dintre toate ecosistemele terestre din Uniunea Europeană (UE). De la pădurile boreale reci la pădurile subtropicale din insulele atlantice, Europa se mândrește cu mai mult de 80 de tipuri diferite de habitate forestiere. Aceste păduri adăpostesc o mare diversitate de animale sălbatice, în special păsări și insecte.
Chiar dacă în ultimii 150 de ani a existat o creștere constantă a suprafeței forestiere din Europa, pădurile noastre locale și biodiversitatea lor rămân sub amenințare. Practicile necorespunzătoare de administrare a pădurilor, extinderea speciilor alogene și prezența dăunătorilor duc la deteriorarea stării pădurilor. Evenimentele meteorologice extreme, precum furtunile și incendiile forestiere, care devin din ce în ce mai intense și mai frecvente, din cauza schimbărilor climatice, duc și mai aproape de limită unele dintre pădurile europene. Unele dintre ultimele păduri seculare ale Europei sunt încă tăiate în scopuri comerciale.
UE protejează pădurile amenințate ale Europei prin intermediul unui cadru juridic de protecție la nivelul UE și prin finanțarea activă a eforturilor de conservare a acestora, precum și prin promovarea unui management forestier de calitate. Natura 2000 – rețeaua europeană de arii protejate – este instrumentul principal de protejare a pădurilor naturale din Europa.
PĂDURI
Pădurile reprezintă unul dintre ecosistemele cele mai bogate în specii dintre toate ecosistemele terestre din Uniunea Europeană (UE). De la pădurile boreale reci la pădurile subtropicale din insulele atlantice, Europa se mândrește cu mai mult de 80 de tipuri diferite de habitate forestiere. Aceste păduri adăpostesc o mare diversitate de animale sălbatice, în special păsări și insecte.
Chiar dacă în ultimii 150 de ani a existat o creștere constantă a suprafeței forestiere din Europa, pădurile noastre locale și biodiversitatea lor rămân sub amenințare. Practicile necorespunzătoare de administrare a pădurilor, extinderea speciilor alogene și prezența dăunătorilor duc la deteriorarea stării pădurilor. Evenimentele meteorologice extreme, precum furtunile și incendiile forestiere, care devin din ce în ce mai intense și mai frecvente, din cauza schimbărilor climatice, duc și mai aproape de limită unele dintre pădurile europene. Unele dintre ultimele păduri seculare ale Europei sunt încă tăiate în scopuri comerciale.
UE protejează pădurile amenințate ale Europei prin intermediul unui cadru juridic de protecție la nivelul UE și prin finanțarea activă a eforturilor de conservare a acestora, precum și prin promovarea unui management forestier de calitate. Natura 2000 – rețeaua europeană de arii protejate – este instrumentul principal de protejare a pădurilor naturale din Europa.

HABITATE FORESTIERE
În Europa există diferite tipuri de păduri, adaptate condițiilor locale de mediu. Prin Directiva UE privind habitatele sunt protejate 85 de tipuri diferite de habitat forestier. Unele dintre aceste habitate forestiere există doar în zone specifice, cum ar fi pădurile de fag din Apenini, crângurile de palmieri din Creta și din Insulele Canare și pădurile de cedru din Cipru. Pădurile mai răspândite includ pădurile de fag care tind să domine în Europa Centrală, pădurile de conifere (pin și molid) care sunt obișnuite în zonele muntoase și în nordul Europei și pădurile mixte de stejar și conifere care sunt specifice regiunii mediteraneene.
HABITATE FORESTIERE
În Europa există diferite tipuri de păduri, adaptate condițiilor locale de mediu. Prin Directiva UE privind habitatele sunt protejate 85 de tipuri diferite de habitat forestier. Unele dintre aceste habitate forestiere există doar în zone specifice, cum ar fi pădurile de fag din Apenini, crângurile de palmieri din Creta și din Insulele Canare și pădurile de cedru din Cipru. Pădurile mai răspândite includ pădurile de fag care tind să domine în Europa Centrală, pădurile de conifere (pin și molid) care sunt obișnuite în zonele muntoase și în nordul Europei și pădurile mixte de stejar și conifere care sunt specifice regiunii mediteraneene.
SITURI NATURA 2000 CARE PROTEJEAZĂ PĂDURILE DE STEJAR
PĂDURI DE STEJAR
Pădurile naturale de stejar sunt larg răspândite în Europa. Există multe tipuri de păduri de stejar – de la pădurile temperate de foioase cu stejar atlantic, până la pădurile perene de stejar mediteraneean. Cel mai des întâlnite specii de stejar sunt stejarul comun (Quercus robur) și stejarul de stâncă (Quercus ilex), care este peren. Cel mai rar este stejarul auriu (Quercus alnifolia), care domină unele păduri din munții Ciprului. Dintre toate speciile indigene de arbori europeni, se consideră că stejarul este cel de care depinde cel mai mare număr de viețuitoare, inclusiv insecte.
Rețeaua Natura 2000 protejează pădurile de stejari din Europa. Aici sunt incluse pădurile de stejar din regiunile atlantice și din Europa Centrală, care sunt alcătuite din stejarul comun și din goruni (Quercus petraea), ambele specii fiind stejari dominanți în cadrul a mai mult de 2.000 de situri Natura 2000 de pe teritoriul UE.
SITURI NATURA 2000 CARE PROTEJEAZĂ PĂDURILE DE STEJAR
PĂDURI DE STEJAR
Pădurile naturale de stejar sunt larg răspândite în Europa. Există multe tipuri de păduri de stejar – de la pădurile temperate de foioase cu stejar atlantic, până la pădurile perene de stejar mediteraneean. Cel mai des întâlnite specii de stejar sunt stejarul comun (Quercus robur) și stejarul de stâncă (Quercus ilex), care este peren. Cel mai rar este stejarul auriu (Quercus alnifolia), care domină unele păduri din munții Ciprului. Dintre toate speciile indigene de arbori europeni, se consideră că stejarul este cel de care depinde cel mai mare număr de viețuitoare, inclusiv insecte.
Rețeaua Natura 2000 protejează pădurile de stejari din Europa. Aici sunt incluse pădurile de stejar din regiunile atlantice și din Europa Centrală, care sunt alcătuite din stejarul comun și din goruni (Quercus petraea), ambele specii fiind stejari dominanți în cadrul a mai mult de 2.000 de situri Natura 2000 de pe teritoriul UE.
SPECII CARACTERISTICE PĂDURILOR
Pe lângă speciile de arbori, pădurile europene găzduiesc o varietate bogată de animale și plante. Multe specii se găsesc exclusiv în pădurile europene și nu mai pot fi găsite nicăieri în lume. Deși nu depind în totalitate de păduri, speciile de animale mai mari, cum ar fi urșii, lupii și vulturii se bazează, de asemenea, în mare măsură, pe aceste ecosisteme.
Pădurile au suferit schimbări majore în ultimele secole, iar unele specii, care în trecut erau în mod obișnuit dependente de pădure, se luptă acum să supraviețuiască. Directivele UE privind natura protejează peste 400 de specii de plante și animale asociate cu pădurile și ecosistemele forestiere: peste 250 de păsări, aproape 30 de specii de amfibieni, 48 de specii de artropode, 57 de specii de mamifere, 16 specii de plante non-vasculare, 13 specii de reptile, 10 specii de moluște și patru specii de plante vasculare care depind de păduri sunt protejate prin lege în UE. Salamandra cu ochelari (Salamandrina terdigitata), de exemplu, se găsește doar în sudul Italiei.
SPECII CARACTERISTICE PĂDURILOR
Pe lângă speciile de arbori, pădurile europene găzduiesc o varietate bogată de animale și plante. Multe specii se găsesc exclusiv în pădurile europene și nu mai pot fi găsite nicăieri în lume. Deși nu depind în totalitate de păduri, speciile de animale mai mari, cum ar fi urșii, lupii și vulturii se bazează, de asemenea, în mare măsură, pe aceste ecosisteme.
Pădurile au suferit schimbări majore în ultimele secole, iar unele specii, care în trecut erau în mod obișnuit dependente de pădure, se luptă acum să supraviețuiască. Directivele UE privind natura protejează peste 400 de specii de plante și animale asociate cu pădurile și ecosistemele forestiere: peste 250 de păsări, aproape 30 de specii de amfibieni, 48 de specii de artropode, 57 de specii de mamifere, 16 specii de plante non-vasculare, 13 specii de reptile, 10 specii de moluște și patru specii de plante vasculare care depind de păduri sunt protejate prin lege în UE. Salamandra cu ochelari (Salamandrina terdigitata), de exemplu, se găsește doar în sudul Italiei.
CE FACE UE PENTRU A NE PROTEJA PĂDURILE?
Protejarea biodiversității pădurii este coordonată la nivelul Uniunii Europene. Sunt implementate diferite politici și strategii pentru a asigura managementul durabil al pădurilor și conservarea biodiversității bogate a acestora. În special, Directivele UE privind natura protejează speciile și habitatele amenințate din păduri. În centrul acestora se află rețeaua Natura 2000 care include, în prezent, peste 20.000 de arii desemnate pentru protecția habitatelor forestiere din UE.
Ca parte a Pactului verde european, Comisia Europeană a dezvoltat o nouă strategie a UE pentru păduri. Această strategie se bazează pe obiectivele Strategiei UE pentru biodiversitate pentru 2030, acoperind întregul ciclu forestier, de la plantarea copacilor până la tăiere și promovează numeroasele beneficii pe care le oferă pădurile. Strategia urmărește, de asemenea, să asigure un fond forestier sănătos și rezistent, care să contribuie în mod semnificativ la biodiversitate și la atingerea obiectivelor climatice, să reducă și să răspundă la dezastrele naturale, să asigure mijloacele de trai și să sprijine o economie circulară și comunitățile rurale.
AFLAȚI MAI MULTE
SISTEMUL DE INFORMARE PRIVIND PĂDURILE DIN EUROPA
FISE oferă informații clare, cu acces deschis și ușor de utilizat privind starea și tendințele pădurilor europene.
FOREST.EEA.EUROPA.EU
The Biodiversity information system for Europe is a partnership between
the European Commission and the European Environment Agency.