ZONELE DE COASTĂ ȘI MĂRILE
Ecosistemele marine și din zonele de coastă găzduiesc o diversitate bogată de viețuitoare care sunt vitale pentru bunăstarea și existența oamenilor. Acestea furnizează hrană și materii prime, produc oxigen și captează carbon, previn eroziunea și inundațiile și oferă oamenilor un loc în care se pot relaxa, își pot recăpăta energia și se pot conecta cu lumea naturală. Aproape jumătate din populația Europei locuiește într-o zonă de coastă.
În ciuda importanței acestora, mediile noastre marine și de coastă sunt supuse unei presiuni din ce în ce mai mari. Printre principalele amenințări se numără dezvoltarea urbană a zonelor de coastă, poluarea, traficul maritim, pescuitul excesiv, activitățile sportive și de agrement, speciile invazive, precum și schimbările climatice.
În cadrul UE, s-a convenit asupra măsurilor necesare pentru conservarea speciilor și a habitatelor marine și din zonele de coastă, prin implementarea Directivelor UE privind natura, a Directivei-cadru „Strategia pentru mediul marin” și a cadrelor legale care trebuie să fie transpuse în legi naționale de către toate statele membre ale UE.
ZONELE DE COASTĂ ȘI MĂRILE
Ecosistemele marine și din zonele de coastă găzduiesc o diversitate bogată de viețuitoare care sunt vitale pentru bunăstarea și existența oamenilor. Acestea furnizează hrană și materii prime, produc oxigen și captează carbon, previn eroziunea și inundațiile și oferă oamenilor un loc în care se pot relaxa, își pot recăpăta energia și se pot conecta cu lumea naturală. Aproape jumătate din populația Europei locuiește într-o zonă de coastă.
În ciuda importanței acestora, mediile noastre marine și de coastă sunt supuse unei presiuni din ce în ce mai mari. Printre principalele amenințări se numără dezvoltarea urbană a zonelor de coastă, poluarea, traficul maritim, pescuitul excesiv, activitățile sportive și de agrement, speciile invazive, precum și schimbările climatice.
În cadrul UE, s-a convenit asupra măsurilor necesare pentru conservarea speciilor și a habitatelor marine și din zonele de coastă, prin implementarea Directivelor UE privind natura, a Directivei-cadru „Strategia pentru mediul marin” și a cadrelor legale care trebuie să fie transpuse în legi naționale de către toate statele membre ale UE.

HABITATE DE COASTĂ ȘI MARINE
Mediile marine și de coastă ale Europei sunt remarcabil de variate. Numai de-a lungul coastelor UE sunt protejate 39 de tipuri diferite de habitate de coastă, inclusiv plaje stâncoase, estuare, lagune, mlaștini cu apă sărată, faleze și 17 tipuri de dune.
DUNE DE NISIP
Dunele de nisip mărginesc lungi porțiuni de coastă ale UE. Acestea sunt alcătuite din sedimentele care sunt deplasate spre țărm de către maree, alcătuind plaje. Dunele se formează atunci când sedimentele se află la o distanță suficientă de mare, astfel încât să nu mai fie deplasate de maree. De obicei, acestea sunt colonizate și stabilizate de vegetație.
Dunele sunt unele dintre habitatele de coastă cel mai amenințate de dezvoltarea așezărilor umane, iar pe teritoriul UE, marea majoritate se află într-o stare precară. În special, activitățile legate de turism pot duce la modificarea coastelor naturale și degradarea habitatelor reprezentate de dune. Speciile invazive care nu sunt native dunelor europene pot deteriora, de asemenea, dunele prin dominarea și înlocuirea florei și a faunei locale.
HABITATE DE COASTĂ ȘI MARINE
Mediile marine și de coastă ale Europei sunt remarcabil de variate. Numai de-a lungul coastelor UE sunt protejate 39 de tipuri diferite de habitate de coastă, inclusiv plaje stâncoase, estuare, lagune, mlaștini cu apă sărată, faleze și 17 tipuri de dune.
DUNE DE NISIP
Dunele de nisip mărginesc lungi porțiuni de coastă ale UE. Acestea sunt alcătuite din sedimentele care sunt deplasate spre țărm de către maree, alcătuind plaje. Dunele se formează atunci când sedimentele se află la o distanță suficientă de mare, astfel încât să nu mai fie deplasate de maree. De obicei, acestea sunt colonizate și stabilizate de vegetație.
Dunele sunt unele dintre habitatele de coastă cel mai amenințate de dezvoltarea așezărilor umane, iar pe teritoriul UE, marea majoritate se află într-o stare precară. În special, activitățile legate de turism pot duce la modificarea coastelor naturale și degradarea habitatelor reprezentate de dune. Speciile invazive care nu sunt native dunelor europene pot deteriora, de asemenea, dunele prin dominarea și înlocuirea florei și a faunei locale.
HABITATE MARINE: IARBA DE MARE, PĂDURILE MĂRII
Zonele marine conțin, de asemenea, o mare diversitate de habitate, de la mediul stabil al adâncului mării până la apele de coastă extrem de dinamice. Habitatele marine protejate din mările UE includ bancuri de nisip, pajiști de iarbă de mare Posidonia, peșteri marine, recife și habitate de adâncime, cum ar fi structurile subacvatice formate de scurgerile de gaze. Cele mai multe dintre aceste habitate găzduiesc și populații numeroase de animale. Pajiștile de iarbă de mare, de exemplu, adăpostesc mare parte din acestea - dar acest habitat este, de asemenea, amenințat.
HABITATE MARINE: IARBA DE MARE, PĂDURILE MĂRII
Zonele marine conțin, de asemenea, o mare diversitate de habitate, de la mediul stabil al adâncului mării până la apele de coastă extrem de dinamice. Habitatele marine protejate din mările UE includ bancuri de nisip, pajiști de iarbă de mare Posidonia, peșteri marine, recife și habitate de adâncime, cum ar fi structurile subacvatice formate de scurgerile de gaze. Cele mai multe dintre aceste habitate găzduiesc și populații numeroase de animale. Pajiștile de iarbă de mare, de exemplu, adăpostesc mare parte din acestea - dar acest habitat este, de asemenea, amenințat.
FLORA ȘI FAUNA MARINA
Mările noastre adăpostesc aproape 150 de specii de animale protejate, inclusiv delfini, balene, broaște țestoase marine, păsări marine și pești.
PĂSĂRI MARINE
Pe mările din Europa se găsesc în mod regulat șaptezeci și nouă de specii de păsări marine, inclusiv petrei, furtunari, gâște de mare, cormorani, lupi de mare, pescăruși, chire și pinguini nordici. Păsările marine își petrec de obicei mare parte din viață pe mare și vin la mal doar pentru a se împerechea. Unele specii migrează mii de kilometri, petrecând doar o parte a anului pe coastele noastre. Acesta este, de exemplu, cazul rândunicii arctice (Sterna paradisaea), specia de păsări cu cea mai lungă rută de migrație cunoscută, trecând de-a lungul întregii coaste a Atlanticului în timpul migrației sale de la Arctica la Antarctica.
Toate păsările marine sunt protejate prin Directiva UE privind păsările și includ unele din cele mai amenințate specii din Europa. Una dintre aceste specii este furtunarul de Baleare (Puffinus mauretanicus), care este grav amenințată, aflându-se într-un real pericol de dispariție. Alte specii sunt mai puțin amenințate, iar unele zone, populația acestora a crescut, inclusiv cea a corbului de mare alb (Morus bassanus), a pescărușului mediteraneean (Larus melanocephalus) și a chirei trandafirii (Sterna dougallii).
FLORA ȘI FAUNA MARINA
Mările noastre adăpostesc aproape 150 de specii de animale protejate, inclusiv delfini, balene, broaște țestoase marine, păsări marine și pești.
PĂSĂRI MARINE
Pe mările din Europa se găsesc în mod regulat șaptezeci și nouă de specii de păsări marine, inclusiv petrei, furtunari, gâște de mare, cormorani, lupi de mare, pescăruși, chire și pinguini nordici. Păsările marine își petrec de obicei mare parte din viață pe mare și vin la mal doar pentru a se împerechea. Unele specii migrează mii de kilometri, petrecând doar o parte a anului pe coastele noastre. Acesta este, de exemplu, cazul rândunicii arctice (Sterna paradisaea), specia de păsări cu cea mai lungă rută de migrație cunoscută, trecând de-a lungul întregii coaste a Atlanticului în timpul migrației sale de la Arctica la Antarctica.
Toate păsările marine sunt protejate prin Directiva UE privind păsările și includ unele din cele mai amenințate specii din Europa. Una dintre aceste specii este furtunarul de Baleare (Puffinus mauretanicus), care este grav amenințată, aflându-se într-un real pericol de dispariție. Alte specii sunt mai puțin amenințate, iar unele zone, populația acestora a crescut, inclusiv cea a corbului de mare alb (Morus bassanus), a pescărușului mediteraneean (Larus melanocephalus) și a chirei trandafirii (Sterna dougallii).
MAMIFERE MARINE
În mările din Europa pot fi găsite treizeci și patru de specii de delfini, balene și marsuini (cunoscute, în mod colectiv, sub numele de cetacee). Acestea reprezintă 42 % din speciile de cetacee cunoscute în jurul globului și includ marsuinul comun (Phocoena phocoena), delfinul cu bot gros (Tursiops truncatus) și balena cu înotătoare (Balaenoptera physalus). Multe specii de cetacee se scufundă la adâncime. De exemplu, cașalotul (Physeter macrocephalus) se poate scufunda la adâncimi mai mari de 2.000 de metri în căutarea prăzii preferate, calmarul gigant.
Toate mamiferele marine din UE sunt protejate cu strictețe prin Directiva UE privind habitatele. Statele membre ale UE trebuie să întreprindă măsuri adecvate pentru a reduce impactul asupra populațiilor de cetacee. Pentru a respecta legislația UE, multe țări au reglementat activitățile turistice, pentru a preveni impactul negativ asupra cetaceelor. În plus, într-un efort european comun, coordonat de Agenția Europeană de Mediu (AEM), statele membre trebuie să monitorizeze periodic speciile de mamifere marine și să raporteze starea acestora. În plus, Directiva-cadru privind strategia pentru mediul marin abordează anumite probleme la care sunt supuse mamiferele marine, cum ar fi zgomotul subacvatic.
MAMIFERE MARINE
În mările din Europa pot fi găsite treizeci și patru de specii de delfini, balene și marsuini (cunoscute, în mod colectiv, sub numele de cetacee). Acestea reprezintă 42 % din speciile de cetacee cunoscute în jurul globului și includ marsuinul comun (Phocoena phocoena), delfinul cu bot gros (Tursiops truncatus) și balena cu înotătoare (Balaenoptera physalus). Multe specii de cetacee se scufundă la adâncime. De exemplu, cașalotul (Physeter macrocephalus) se poate scufunda la adâncimi mai mari de 2.000 de metri în căutarea prăzii preferate, calmarul gigant.
Toate mamiferele marine din UE sunt protejate cu strictețe prin Directiva UE privind habitatele. Statele membre ale UE trebuie să întreprindă măsuri adecvate pentru a reduce impactul asupra populațiilor de cetacee. Pentru a respecta legislația UE, multe țări au reglementat activitățile turistice, pentru a preveni impactul negativ asupra cetaceelor. În plus, într-un efort european comun, coordonat de Agenția Europeană de Mediu (AEM), statele membre trebuie să monitorizeze periodic speciile de mamifere marine și să raporteze starea acestora. În plus, Directiva-cadru privind strategia pentru mediul marin abordează anumite probleme la care sunt supuse mamiferele marine, cum ar fi zgomotul subacvatic.
BROAȘTE ȚESTOASE MARINE
Dintre cele șapte specii de broaște țestoase marine din lume, cinci se găsesc în apele mărilor din UE și toate sunt protejate cu strictețe de Directiva privind habitatele. Atât broasca țestoasă cu capul mare (Caretta caretta), cât și broasca țestoasă verde (Chelonia mydas) cuibăresc pe plajele Mediteranei. O femelă de broască țestoasă poate călători până la 12.000 de kilometri înainte de a cuibări și, de obicei, își va depune ouăle pe aceeași plajă unde a ea însăși a eclozat.
Mai există încă trei specii de țestoase marine care vizitează Marea Mediterană și mările Atlanticului de Nord-Est, în special în jurul Madeirei, a Insulelor Canare și a Insulelor Azore. Acestea sunt broasca țestoasă pieloasă (Dermochelys coriacea), broasca țestoasă Kemps Ridley (Lepidochelys kempii) și caretul (Eretmochelys imbricata).
BROAȘTE ȚESTOASE MARINE
Dintre cele șapte specii de broaște țestoase marine din lume, cinci se găsesc în apele mărilor din UE și toate sunt protejate cu strictețe de Directiva privind habitatele. Atât broasca țestoasă cu capul mare (Caretta caretta), cât și broasca țestoasă verde (Chelonia mydas) cuibăresc pe plajele Mediteranei. O femelă de broască țestoasă poate călători până la 12.000 de kilometri înainte de a cuibări și, de obicei, își va depune ouăle pe aceeași plajă unde a ea însăși a eclozat.
Mai există încă trei specii de țestoase marine care vizitează Marea Mediterană și mările Atlanticului de Nord-Est, în special în jurul Madeirei, a Insulelor Canare și a Insulelor Azore. Acestea sunt broasca țestoasă pieloasă (Dermochelys coriacea), broasca țestoasă Kemps Ridley (Lepidochelys kempii) și caretul (Eretmochelys imbricata).
ALTE EFORTURI ALE UE PENTRU PROTEJAREA MĂRILOR ȘI A REGIUNILOR NOASTRE DE COASTĂ
Multe dintre eforturile și succesele privind protejarea mediului marin al Europei sunt coordonate la nivelul Uniunii Europene. Pe lângă Directivele UE privind habitatele și păsările, Directiva-cadru privind strategia pentru mediul marin este dedicată în mod special abordării principalelor presiuni asupra mediului marin, pentru a ne asigura îmbunătățirea calității mărilor noastre.
În 2020, Comisia Europeană a lansat Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030, care urmărește eliminarea sau reducerea capturilor accidentale de specii amenințate până la un nivel care permite refacerea acestor specii.
Deșeurile marine au devenit o problemă serioasă pentru multe habitate și specii marine și din zonele de coastă. În apele mărilor europene, 80-85 % din deșeurile marine sunt din plastic (dintre care produsele din plastic de unică folosință reprezintă 50 %), în timp ce articolele legate de pescuit reprezintă 27 %. Directiva UE privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului introduce măsuri de interzicere a produselor de unică folosință din plastic pentru care există o alternativă disponibilă pe piață, de reducere a gradului de utilizare a recipientelor pentru alimente și a paharelor pentru băuturi din plastic și de stabilire a unei ținte privind colectarea separată a sticlelor din plastic. Impactul pozitiv al acestor măsuri asupra mediului marin ar trebuie să devină semnificativ în viitorul apropiat.
UE oferă ajutor financiar pentru conservarea și îmbunătățirea biodiversității marine prin Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime (EMFF) și prin programul LIFE. Prin intermediul acestor două programe au fost finanțate multe proiecte de succes privind habitatele marine și de coastă.
ALTE EFORTURI ALE UE PENTRU PROTEJAREA MĂRILOR ȘI A REGIUNILOR NOASTRE DE COASTĂ
Multe dintre eforturile și succesele privind protejarea mediului marin al Europei sunt coordonate la nivelul Uniunii Europene. Pe lângă Directivele UE privind habitatele și păsările, Directiva-cadru privind strategia pentru mediul marin este dedicată în mod special abordării principalelor presiuni asupra mediului marin, pentru a ne asigura îmbunătățirea calității mărilor noastre.
În 2020, Comisia Europeană a lansat Strategia UE privind biodiversitatea pentru 2030, care urmărește eliminarea sau reducerea capturilor accidentale de specii amenințate până la un nivel care permite refacerea acestor specii.
Deșeurile marine au devenit o problemă serioasă pentru multe habitate și specii marine și din zonele de coastă. În apele mărilor europene, 80-85 % din deșeurile marine sunt din plastic (dintre care produsele din plastic de unică folosință reprezintă 50 %), în timp ce articolele legate de pescuit reprezintă 27 %. Directiva UE privind reducerea impactului anumitor produse din plastic asupra mediului introduce măsuri de interzicere a produselor de unică folosință din plastic pentru care există o alternativă disponibilă pe piață, de reducere a gradului de utilizare a recipientelor pentru alimente și a paharelor pentru băuturi din plastic și de stabilire a unei ținte privind colectarea separată a sticlelor din plastic. Impactul pozitiv al acestor măsuri asupra mediului marin ar trebuie să devină semnificativ în viitorul apropiat.
UE oferă ajutor financiar pentru conservarea și îmbunătățirea biodiversității marine prin Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime (EMFF) și prin programul LIFE. Prin intermediul acestor două programe au fost finanțate multe proiecte de succes privind habitatele marine și de coastă.
AFLAȚI MAI MULTE
Sistemul european de informații privind apa pentru mediul marin – WISE Marine oferă acces la informații și la date privind starea mărilor din Europa, problemele la care sunt expuse și acțiunile întreprinse pentru conservarea mediului marin.
Politica și legislația UE privind zonele marine și de coastă, inclusiv Directiva-cadru privind strategia pentru mediul marin, Politica comună în domeniul pescuitului și Politica maritimă integrată.
LIFE & the Marine Environment este o publicație care prezintă unele dintre cele mai bune proiecte finanțate de LIFE menite să protejeze sănătatea mărilor și a oceanelor noastre.
LIFE and Coastal Habitats este o publicație care evidențiază unele dintre cele mai bune proiecte finanțate de LIFE care au contribuit la refacerea și gestionarea habitatelor din regiunile de coastă ale UE.
The Biodiversity information system for Europe is a partnership between
the European Commission and the European Environment Agency.